Victoriei

Aflată în centrul hub-ului de birouri CBD, care găzduiește peste 32.000 de angajați, zona Victoriei oferă acces facil și în celelalte hub-uri de birouri din oraș datorită poziționării centrale și a conexiunilor multiple de transport în comun.

Sectorul 1 acoperă partea de nord și nord-vest a Bucureștiului și este cel mai puțin populat dintre cele șase sectoare administrative, reprezentând 12,5% din populația Bucureștiului, de 2.108.049 de locuitori. Cu 68 km², este însă de departe cel mai întins sector — peste un sfert din cei 236 km² ai orașului — și numără 163.088 de locuințe, adică 15,1% din fondul locativ al capitalei, de 1.082.392 de unități.

Despre zonă

Zona, pe scurt

Calea Victoriei rămâne cea mai reprezentativă arteră a orașului: Ateneul, palate, hoteluri și imobile de patrimoniu restaurate. Locuirea aici este o declarație — apartamente cu istorie, în plin centru cultural. Oferta de calitate este rară și intens disputată.

Istoric

Piața Victoriei a primit numele actual în 1878, la intersecția a șase bulevarde: Calea Victoriei, Bd. Lascăr Catargiu, Bd. Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bd. Aviatorilor și Șoseaua Kiseleff. Spațiul exista însă de aproape 50 de ani, de la trasarea Șoselei Kiseleff în 1832. Pe latură s-a ridicat, între 1903 și 1906, Muzeul Grigore Antipa, în stil neoclasic, semnat de arhitectul Grigore Cerkez. Palatul Victoria, azi sediul Guvernului, a fost construit între 1937 și 1947 după planurile lui Duiliu Marcu; bombardamentele din 1944 l-au avariat serios, iar restaurarea s-a încheiat în 1952, cu reliefurile din marmură ale sculptorului Mac Constantinescu. Piața și-a dublat suprafața după război, iar la finalul anilor '80 au apărut blocurile din jur și Pasajul Victoriei, dat în folosință între 1987 și 1989.

Amenajări și acces

Piața Victoriei este servită de propria stație de metrou, interschimb între liniile M1 și M3, cu peron pe două niveluri (Victoriei 1 și Victoriei 2); linia M1 a fost inaugurată pe 16 noiembrie 1979. Traficul auto trece prin Pasajul Victoriei, un pasaj subteran dat în folosință între 1987 și 1989. Din piață pornesc legături directe spre:

Calea Victoriei, spre centrul istoric
Șoseaua Kiseleff / Bd. Regele Mihai I, spre Arcul de Triumf și Herăstrău-Băneasa
Bd. Aviatorilor, spre Piața Charles de Gaulle și Primăverii
Bd. Iancu de Hunedoara și Bd. Lascăr Catargiu, spre Ștefan cel Mare

Pe latura Kiseleff, Parcul Kiseleff oferă spațiu verde imediat, iar traseul continuă pietonal spre Parcul Herăstrău. În zonă mai sunt Biserica Izvorul Tămăduirii, Monumentul Infanteriei Române (arhitect J. Bolborea) și restaurantul-hotel Triumf.