Cifrele primului semestru arată o revenire puternică a pieței rezidențiale

București, 7 iulie 2026 – Piața rezidențială din București arată, la finalul primului semestru din 2026, semne clare de revenire. După un început de an marcat de ajustare, perioadă în care tranzacțiile cu apartamente în București au scăzut cu 16.6% în primele trei luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, al doilea trimestru a adus o revigorare vizibilă a cererii, confirmată de datele ANCPI.

Numărul tranzacțiilor cu unități individuale în București a crescut cu 2.2% în aprilie, cu aproape 16% în mai și cu peste 26% în iunie, comparativ cu perioadele similare din 2025, marcând trei luni consecutive de creștere. Per ansamblu, această revenire a temperat scăderea la nivelul întregului semestru la doar 1.7% față de S1 2025, până la puțin peste 21,000 de unități tranzacționate, potrivit datelor Crosspoint Real Estate, Asociatul Internațional al Savills în România. La nivelul întregii zone metropolitane, incluzând Ilfov, scăderea este și mai mică, de doar 1.3%, cu 25,634 de locuințe vândute.

“Cifrele primului semestru confirmă o tendință pe care o urmărim de mai multe trimestre: piața rezidențială din București nu mai crește uniform, ci diferențiat, în funcție de zonă, segment și calitatea ofertei. Ajustarea de sub 2% a cererii, la nivelul orașului, ascunde de fapt o polarizare tot mai clară între zonele cu ofertă limitată și cerere solidă, precum Sectorul 1, și restul pieței”, spune Ilinca Timofte, Head of Research, Crosspoint Real Estate.

Cele mai multe tranzacții din primul semestru au avut loc în Sectoarele 3 și 1, cu 12,726, respectiv 9,573 de unități. Contextul din spatele acestor cifre este însă diferit. Sectorul 3 conduce și în privința livrărilor de locuințe noi, cu 11,447 de unități finalizate între 2022 și 2025, în timp ce Sectorul 1 este sectorul cu cele mai puține locuințe noi livrate în oraș în aceeași perioadă, doar 4,627. Cererea din zonă rămâne, totuși, una dintre cele mai ridicate din București. Restricțiile de autorizare, prețurile ridicate ale terenurilor și standardele arhitecturale și de urbanism din Sectorul 1 limitează numărul dezvoltatorilor capabili să livreze aici, în timp ce apetitul cumpărătorilor rămâne constant.

“Vedem tot mai clar, în interacțiunile cu clienții, o schimbare de mentalitate. Cumpărătorii aleg din ce în ce mai mult opțiunea cea mai accesibilă și, tot mai des, zona în care se simt confortabil pe termen lung, aproape de școli, spitale, transport și parcuri. Prețul contează în continuare, dar tot mai mulți bucureșteni sunt dispuși să plătească în plus pentru o locație care le simplifică viața de zi cu zi”, spune Oana Popescu, Head of Residential, Crosspoint Real Estate.

Modelul se regăsește în tot orașul. Cererea este mai puternică în zone precum Theodor Pallady, în Sectorul 3 (segmentul mediu), sau în nordul Bucureștiului (segmentele mediu-superior și premium) decât în zonele mai accesibile din sud și vest. Explicația ține din ce în ce mai mult de infrastructură. Cumpărătorii simt diferența de calitate nu neapărat în proiectele rezidențiale în sine, ci în caracterul deficitar al transportului public, al accesului la școli și spitale, precum și al parcurilor din zonele periferice. Preferința pentru locație în detrimentul celui mai mic preț susține totodată nivelul actual al prețurilor din interiorul orașului, atât pentru locuințele noi, cât și pentru cele vechi.

La nivelul pieței, după o creștere de 20% în 2025, prețurile locuințelor noi au încetinit vizibil în prima jumătate a anului 2026. Prețul mediu pe metru pătrat util în București a depășit 2,600 EUR, cu un avans de 5% față de decembrie 2025. Un semn de stabilizare vine și din partea costurilor de construcție în segmentul rezidențial, care au crescut cu doar 1% în primul trimestru, în linie cu media europeană. Geografic, vestul și sudul rămân cele mai accesibile zone (1,850–2,200 EUR/mp), estul rămâne în segmentul mediu (2,600–2,900 EUR/mp), iar nordul continuă să fie cel mai scump, cu prețuri de peste 3,650 EUR/mp. Totuși, media de 5% ascunde diferențe importante între zone. În cartierele cu ofertă limitată și cerere ridicată, creșterile de preț rămân mult peste medie, în timp ce în zonele cu stoc mai generos ritmul de creștere s-a temperat considerabil.

Comportamentul de cumpărare pragmatic și selectiv este determinat în mare măsură de o serie de evoluții macroeconomice și de reglementare din ultima perioadă. Inflația anuală rămâne cea mai ridicată din UE (9.7% în mai 2026), piața muncii este tot mai tensionată, iar majorarea TVA pentru locuințe și intrarea în vigoare a Legii 207/2025, care introduce cerințe mai stricte de protecție a cumpărătorilor și complică finanțarea proiectelor bazate pe vânzări off-plan, au crescut semnificativ costul și riscul asociate achiziției unei locuințe.

Cu cât efortul financiar și birocratic al achiziției crește, cu atât mai puțini cumpărători sunt dispuși să și-l asume pentru o opțiune mediocră, preferând să direcționeze acest efort către o locuință care le oferă certitudine pe termen lung prin locație, infrastructură și calitatea proiectului. Acest comportament este un semnal tipic al unei piețe aflate într-un stadiu avansat de maturitate, în care cumpărătorii devin mai informați și mai atenți la raportul risc-beneficiu al fiecărei achiziții.